Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a dat publicității, în noiembrie 2015, raportul intitulat Surveillance by intelligence services: fundamental rights safeguards and remedies in the European Union – Mapping Member States’ legal frameworks, împreună cu un sumar al raportului.
Raportul, de dimensiuni considerabile, se concentrează pe „supravegherea în masă”, detaliind mecanismele de supraveghere introduse la nivelul Uniunii, precum și remediile de care dispun persoanele interesate să conteste măsurile de supraveghere. Raportul ia în considerare și necesitatea găsirii unui echilibru între, pe de o parte, nevoia de securitate în contextul atacurilor teroriste și al avansului tehnologic care face posibilă monitorizarea la scară largă a comunicațiilor, și, pe de altă parte, dreptul la viață privată și protecția datelor personale.
Raportul FRA vine după ce, în aprilie 2015, Consiliul Europei a adoptat Rezoluția 2045/2015 și Recomandarea 2067/2015, prin care Consiliul Europei a decis că supravegherea în masă dezvăluită de Edward Snowden (care a fost audiat de Consiliu prin video-link) pune în pericol drepturi fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată (art. 8 CEDO), dreptul la liberă exprimare (art. 10 CEDO), dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) și dreptul la libertatea religioasă (art. 9 CEDO), în special când sunt interceptate comunicări confidențiale cu avocații sau preoții. Consiliul a fost de părere că, în loc să prevină atacuri teroriste, supravegherea în masă contribuie la direcționarea greșită a unor resurse, ceea ce conferă libertate de acțiune unor persoane potențial periculoase. Recomandările Consiliului includ introducerea controlului judiciar pentru colectarea și analizarea datelor (inclusiv meta-date) atunci când are loc fără consimțământul persoanei vizate, și acordarea unei protecții credibile și eficiente pentru avertizorii de integritate care divulgă practici de supraveghere nelegală, precum Edward Snowden.